Notă

Se pare că nu există subiect mai sensibil pentru cei avuți decât banii înșiși. Este acel subiect, pe care dacă îl ataci în prezența lor, oricât de discretă ar fi aluzia, devii brusc indezirabil, interesat, în toate privințele o persoană care trebuie evitată, cineva care vrea neapărat ceva de la ei fără să facă nimic, cineva care cerșește favoruri sub forme materiale  de la augustele lor persoane. Evident că banii sunt un subiect care nu trebuie atins într-o discuție obișnuită, și acest lucru este valabil pentru orice conversație civilizată. Mai dificil e însă, când acești oameni consideră că sărăcia în sine e o ofensă pentru ei, un fel de aluzie la averea lor, și tratează lucrurile că atare. Cu atât mai mult  când au și motive serioase să se simtă enervați de subiectul în cauza. E probabil de recomandat  ca orice om cinstit, indiferent de starea lui materială, să-i evite pe aceștia în măsura în care poate. Căci averea nu vine împreună cu bunul simț așa cum în mod naiv s-ar putea crede.

Incertitudini

Cu toții avem tendința lipsită complet lipsită de înțelepciune de a-i judeca pe alții. Cu atât mai mult cu cât lucrurile ne par uneori evidente. Cutare ticălos a făcut cutare și cutare lucru deci nu poate fi nimic mai clar și mai drept decât judecata noastră. Nu cred că oamenii avuți fac excepție de la această regulă, dar judecata lor este mai rigidă și mai inflexibilă decât a muritorilor de rând pentru că de obicei banii sunt foarte strâns legați de putere. Se poate trage deci concluzia că puțină lume îndrăznește să-i contrazică pe aceștia. Nu aș putea să spun care e sentința corectă într-un caz sau altul pentru că nu sunt judecător. Dar am bănuiala că judecățile emise de pe norioșori alcătuiți din bancnote nu valorează mai mult de trei parale chioare.