Emisiuni

Nota pe care urmează să o scriu are înțeles doar dacă cititorul ei poate accepta un adevăr simplu. Că decența în comportamentul public este un lucru care merită prețuit. Altminteri poate să renunțe la a o mai citi căci nu ar avea nici un folos din aceasta. Ar mai trebui să accepte un alt adevăr de bază, că tot ceea ce este destinat publicului se supune judecăților de valoare ale acestuia. Poate să creadă și că ceea ce îi place lui place tuturor în egală măsură dacă poate să creadă că îi place absolut tot de pe lumea asta în egală măsură. Acestea fiind spuse nu cred că ceea ce am de gând să spun în continuare poate fi subiect de controversă dar am convingerea că merită un pic de atenție. Spectacolul oferit de media aduce în prim plan tot felul de atitudini și comportamente care rețin interesul audienței. E greu pentru mine să spun în ce măsură o și influențează pentru că nu am ce să aduc în sprijinul afirmațiilor mele altceva decât propriile observații. Dar dacă putem încuviința că orice tip de spectacol ne schimbă mai mult sau mai puțin ori ne influențează convingerile, atunci poate că o critică, fie ea și sumară, merită adusă lucrurilor care ne sunt supuse atenției. Cu atât mai mult cu cât un anumit tip de atitudine sau comportament devine dominant și chiar dacă intenționezi să îl ignori nu o mai poți face.
Sub pretextul comerțului ni se prezintă de vreme bună tot felul de emisiuni de o calitate îndoielnică, populate de oameni cu o reputație dubioasă care se comportă exact așa cum se se presupune că ar trebui să se comporte. Ajunși aici ar trebui iarăși să cădem de acord asupra unui lucru simplu. Că există valori morale care nu țin de importanța pe care o ai în cadrul unui grup. Ca să dau un exemplu simplu, Cinstitul Jean dintr-un grup de tâlhari nu este egal din punct de vedere moral cu Jean care își trăiește viața în mod cinstit.
Revenind la lumea spectacolului, una din posibilitățile pe care le deschide acest tip de reprezentație este că o parte din cei care le urmăresc să le adopte ca modele, iar acest fel de conduită să devină normă. Astfel că lucruri care merită huiduieli la scenă deschisă și un oprobriu public pe deplin justificat ocupă un loc care aparține de drept altui tip de întâmplare.